Prolog-Printre crengile batranilor stejari.

Copyright ©Melusine Grimalkin Orice noua asociatie cu ceea ce voi scrie mai jos va dovedi ca sunteti niste ratati fara imaginatie.In that case,go and fuckyourself.twice.

M-am gandit si hotarat sa postez o parte din romanul pe care il scriu-Printre crengile batranilor stejari-si anume,prologul.Aceasta actiune are ca scop adunarea parerilor,buna sau rele,indiferent,precum si a noilor idei.Enjoy.:)

Prologue.

Trasura se opri de-ndata intr-o balta.Din ea cobori o femeie imbracata intr-o rochie lunga,neagra,tinand intr-o mana o umbrela de culoarea rochiei sale iar cu cealalta,rochia ca sa nu se uda atunci cand pasea pe langa balti.Mergea grabita spre poarta de lemn masiv ce reprezenta intrarea in maestosul castel vechi de piatra ce acum servea drept “Liceul Arthur Stene” si intra inauntru scuturandu-si umbrela plina de stropi reci de ploaie.
-Ploiasa zi,nu-I asa domnisoara Bavereign?intreba John Lavern in timp ce stergea praful de pe biblioteca
Era 10 seara,picurii de ploaie se auzeau lovindu-se de ferestrele liceului iar norii lasau acum la iveala luna cu forma ei de secera.
-Ca bine zici,John.ii raspunse Rozenne schitand un zambet,insa privirea ii se indrepta mai apoi spre pisica neagra cu o pata rosiatica pe gat ce se freca de picioarele ei.
-Si carui fapt se datoreaza prezenta d-voastra,domnisoara ?Pe ploaie si la ora asta cred ca aveti un motiv bun pentru care nu va aflati acasa,in pat.
-Am uitat sa iau lucrarile elevilor .Astept sa vad ce bazaconii au mai scris de data asta.zise ea pe un ton ironic.
-Intr-adevar,adolescentilor din ziua de azi nu le mai sta mintea la invatat.
-O,ba chiar din contra,ai mei sunt destul de linistiti daca la asta va referiti,le predau si le ramane practica…insotita si de unele notite,bineinteles.Mai sunt unii care pentru ei,a fi atent la explicatii nu le sta in vocabular.Nici nu e de mirare ca dau gres in tot ce fac.In fond si-nfine,cand alegi sa urmezi acest liceu inseamna ca asta e ceea ce-ti place.Eu cel putin,l-am terminat si mi-am dat seama ca asta e ceea ce ma asteapta si nu in utlimul rand,asta e ce ma pasioneaza,sa predau mai departe invatatura acumulata aici,si desigur si cea din facultate.D
-Asa este.Pacat ca nu mi-a stat in fire a fi profesor.
Pe tavanul de culoare crem inchis erau atarnate 2 candelabre din cristale,cu lumanari albe,vechi de vreo 100 de ani ce imprastiau prin toata incaperea spatioasa o lumina palida.Lucrurile din camera erau ordonate la fel ca acum 91 de ani cand inca Joseph Meddony era directorul acestei scoli.Acum portretul lui era infatisat pe un tablou atarnat de un perete,deasupra canapelei rosii.In fata ei era un birou masiv de lemn cu un scaun pe masura iar langa,o biblioteca facuta tot din acelasi material.Pe podea se aflau 5 plante,asezate aleatoriu,care mai imbogateau aspectul.In capatul incaperii erau scarile lungi ce duceau spre salile de clasa iar de-a dreapta si de-a stanga erau holurile,de asemenea lungi si intunecoase.
Lumina lumanarilor se reflecta in medalionul de argint al pisicii,dezvaluind numele scrijelit pe placuta : « Sigrún ».Ochii verzi ce-l priveau fix pe John acum straluceau si ei.
-Te rog sa ma scuzi,dar eu ma duc pana sus,in birou sa-mi recuperez lucrarile.zise Rozenne inaintand spre scari
-Chiar va rog..
Usa se deschise cu un scartait subtire al balamalelor vechi,Rozenne pasi inauntru,cautandu-si in birou fisele.Deodata ,fereastra se deschise lasand vantul putrernic sa dea navala in camera.Tresari.La geam aparuse Sigrún scotand un mieunat lung ,pasind mai apoi pe masa,indreptandu-se spre tanara si frecandu-se din nou de ea.
- Sigrún !M-ai speriat.zise Rozenne,mangaind pisica.
Dupa vreo 5 minute,coborase inapoi in incaperea in care intrase acum o jumatate de ora unde o astepta din nou John.Isi deschise umbrela si puse mana pe clanta usii de la intrare.
-Noapte buna,domnule Lavern.Ne vedem dimineata.
-O noapte buna va doresc si dumneavoastra,domnisoara Rozenne.La revedere



Copyright ©Melusine Grimalkin