Buna seara!
Ar mai fi fost cazul sa mai scriu si eu pe aici.Am fost plecata multa vreme,mi-am deconectat 'aparatele' si m-am retras incet spre acelasi loc in care ajungem toti odata si-odata: subconstientul.
M-am saturat de realitate,e mereu atat de inselatoare si totusi,atat de certa.Si-mi dau seama ca nu vreau sa ma intorc,si ma gandesc ca daca un lucru pare sa fie prea bun ca sa fie adevarat,poate chiar asa este.Si ma-ncred.Naiv,asa-i?Da-mi place!I mean,you can slap me if you want,I won`t wake up.
Si totusi,ar trebui sa ma intorc?Da..Am lucruri neterminate aici,lucruri pe care nu toti le poseda si poate chiar si oportunitati,ce zici?
M-am saturat,va spun sa tot muncesc si desi mi se pare aiurea,unora nu li se pare.Muncesc ca o proasta si ma hranesc din ce in ce mai mult cu iluzia ca voi fi de asupra celorlalti.Nu,nu.Nu e vorba de societatea noastra.Sau poate.E vorba de latina mea.Scumpa mea limba si imi fac sperante,ca orice copil care-si ia locul 1 pe judet.Oare imi voi da vreodata seama ca lupt impotriva a minim 45 de persoane +/- cunostiintele mele?Fuck this shit.I`m tired,toooo tired to bring it down.Anyways,wish me luck,in 4 days,I`m doomed.
Sondaje de opinie?Sa mai pun sau nu o parte din romanul pe care il scriu?
Have a good night,ppl!See you in...amm a few days,I hope I`ll have internetz there.G night![pusilai!mai ales ilincai,stie ea]
vineri, 2 aprilie 2010
joi, 10 septembrie 2009
O zi.
S-a racit mult vremea in ultimul timp.Daca acum cateva zile soarele isi imprastia razele orbitoare si ucigator de fierbinti,acum vantul si picurii de ploaie isi fac de cap.
S-a si innorat.De mult n-am mai vazut un cer senin,acum e plin de nori.
Se-ntelege...sau mai bine spus,inteleg de ce aceasta schimbare.S-au petrecut multe in ultima vreme si nu numai in viata mea,incat viata mea a luat o intorsatura destul de ciudata pe cat ma puteam astepta.Am iubit-n-am fost iubita,si asta nu e prima oara,si nu va fi nici ultima,pentru asta pot paria.Dar pe langa totul,nimeni din jurul meu nu parea fericit.Toti aveau problemele lor,unele mai mari decat ale mele,unele mai minore.
Cert este ca vara m-a epuizat,caldura,stresul..totul.Am dat prea mult din mine si n-am primit nimic in schimb.Iubire-Sila,cam asta a fost intre noi doi.Si chiar daca refuz in totlitate,ceva in mine a mai ramas,acel stop de fericire de pe vremea cand eram impreuna.Si de-ar fi sa ne mai dam o sansa,m-as rani singura pentru ca am avut parte de asta de prea multe ori.
Totusi,ceva in mine s-a dus si nu are de gand sa se intoarca prea curand.Ceva ce numim sentiment pentru persoana opusa.Mi-a fost destul..Si nu ma chinui sa ma ridic intrucat adevarul e ca nu am ajuns niciodata jos.A fost doar in mintea mea si asa va ramane.Nu va atinge niciodata realitatea.
As vrea ca...as vrea ca soarele sa-mi coloreze din nou pielea alba..
S-a si innorat.De mult n-am mai vazut un cer senin,acum e plin de nori.
Se-ntelege...sau mai bine spus,inteleg de ce aceasta schimbare.S-au petrecut multe in ultima vreme si nu numai in viata mea,incat viata mea a luat o intorsatura destul de ciudata pe cat ma puteam astepta.Am iubit-n-am fost iubita,si asta nu e prima oara,si nu va fi nici ultima,pentru asta pot paria.Dar pe langa totul,nimeni din jurul meu nu parea fericit.Toti aveau problemele lor,unele mai mari decat ale mele,unele mai minore.
Cert este ca vara m-a epuizat,caldura,stresul..totul.Am dat prea mult din mine si n-am primit nimic in schimb.Iubire-Sila,cam asta a fost intre noi doi.Si chiar daca refuz in totlitate,ceva in mine a mai ramas,acel stop de fericire de pe vremea cand eram impreuna.Si de-ar fi sa ne mai dam o sansa,m-as rani singura pentru ca am avut parte de asta de prea multe ori.
Totusi,ceva in mine s-a dus si nu are de gand sa se intoarca prea curand.Ceva ce numim sentiment pentru persoana opusa.Mi-a fost destul..Si nu ma chinui sa ma ridic intrucat adevarul e ca nu am ajuns niciodata jos.A fost doar in mintea mea si asa va ramane.Nu va atinge niciodata realitatea.
As vrea ca...as vrea ca soarele sa-mi coloreze din nou pielea alba..
luni, 29 iunie 2009
Prolog-Printre crengile batranilor stejari.
Copyright ©Melusine Grimalkin Orice noua asociatie cu ceea ce voi scrie mai jos va dovedi ca sunteti niste ratati fara imaginatie.In that case,go and fuckyourself.twice.
M-am gandit si hotarat sa postez o parte din romanul pe care il scriu-Printre crengile batranilor stejari-si anume,prologul.Aceasta actiune are ca scop adunarea parerilor,buna sau rele,indiferent,precum si a noilor idei.Enjoy.:)
Prologue.
Trasura se opri de-ndata intr-o balta.Din ea cobori o femeie imbracata intr-o rochie lunga,neagra,tinand intr-o mana o umbrela de culoarea rochiei sale iar cu cealalta,rochia ca sa nu se uda atunci cand pasea pe langa balti.Mergea grabita spre poarta de lemn masiv ce reprezenta intrarea in maestosul castel vechi de piatra ce acum servea drept “Liceul Arthur Stene” si intra inauntru scuturandu-si umbrela plina de stropi reci de ploaie.
-Ploiasa zi,nu-I asa domnisoara Bavereign?intreba John Lavern in timp ce stergea praful de pe biblioteca
Era 10 seara,picurii de ploaie se auzeau lovindu-se de ferestrele liceului iar norii lasau acum la iveala luna cu forma ei de secera.
-Ca bine zici,John.ii raspunse Rozenne schitand un zambet,insa privirea ii se indrepta mai apoi spre pisica neagra cu o pata rosiatica pe gat ce se freca de picioarele ei.
-Si carui fapt se datoreaza prezenta d-voastra,domnisoara ?Pe ploaie si la ora asta cred ca aveti un motiv bun pentru care nu va aflati acasa,in pat.
-Am uitat sa iau lucrarile elevilor .Astept sa vad ce bazaconii au mai scris de data asta.zise ea pe un ton ironic.
-Intr-adevar,adolescentilor din ziua de azi nu le mai sta mintea la invatat.
-O,ba chiar din contra,ai mei sunt destul de linistiti daca la asta va referiti,le predau si le ramane practica…insotita si de unele notite,bineinteles.Mai sunt unii care pentru ei,a fi atent la explicatii nu le sta in vocabular.Nici nu e de mirare ca dau gres in tot ce fac.In fond si-nfine,cand alegi sa urmezi acest liceu inseamna ca asta e ceea ce-ti place.Eu cel putin,l-am terminat si mi-am dat seama ca asta e ceea ce ma asteapta si nu in utlimul rand,asta e ce ma pasioneaza,sa predau mai departe invatatura acumulata aici,si desigur si cea din facultate.D
-Asa este.Pacat ca nu mi-a stat in fire a fi profesor.
Pe tavanul de culoare crem inchis erau atarnate 2 candelabre din cristale,cu lumanari albe,vechi de vreo 100 de ani ce imprastiau prin toata incaperea spatioasa o lumina palida.Lucrurile din camera erau ordonate la fel ca acum 91 de ani cand inca Joseph Meddony era directorul acestei scoli.Acum portretul lui era infatisat pe un tablou atarnat de un perete,deasupra canapelei rosii.In fata ei era un birou masiv de lemn cu un scaun pe masura iar langa,o biblioteca facuta tot din acelasi material.Pe podea se aflau 5 plante,asezate aleatoriu,care mai imbogateau aspectul.In capatul incaperii erau scarile lungi ce duceau spre salile de clasa iar de-a dreapta si de-a stanga erau holurile,de asemenea lungi si intunecoase.
Lumina lumanarilor se reflecta in medalionul de argint al pisicii,dezvaluind numele scrijelit pe placuta : « Sigrún ».Ochii verzi ce-l priveau fix pe John acum straluceau si ei.
-Te rog sa ma scuzi,dar eu ma duc pana sus,in birou sa-mi recuperez lucrarile.zise Rozenne inaintand spre scari
-Chiar va rog..
Usa se deschise cu un scartait subtire al balamalelor vechi,Rozenne pasi inauntru,cautandu-si in birou fisele.Deodata ,fereastra se deschise lasand vantul putrernic sa dea navala in camera.Tresari.La geam aparuse Sigrún scotand un mieunat lung ,pasind mai apoi pe masa,indreptandu-se spre tanara si frecandu-se din nou de ea.
- Sigrún !M-ai speriat.zise Rozenne,mangaind pisica.
Dupa vreo 5 minute,coborase inapoi in incaperea in care intrase acum o jumatate de ora unde o astepta din nou John.Isi deschise umbrela si puse mana pe clanta usii de la intrare.
-Noapte buna,domnule Lavern.Ne vedem dimineata.
-O noapte buna va doresc si dumneavoastra,domnisoara Rozenne.La revedere
Copyright ©Melusine Grimalkin
M-am gandit si hotarat sa postez o parte din romanul pe care il scriu-Printre crengile batranilor stejari-si anume,prologul.Aceasta actiune are ca scop adunarea parerilor,buna sau rele,indiferent,precum si a noilor idei.Enjoy.:)
Prologue.
Trasura se opri de-ndata intr-o balta.Din ea cobori o femeie imbracata intr-o rochie lunga,neagra,tinand intr-o mana o umbrela de culoarea rochiei sale iar cu cealalta,rochia ca sa nu se uda atunci cand pasea pe langa balti.Mergea grabita spre poarta de lemn masiv ce reprezenta intrarea in maestosul castel vechi de piatra ce acum servea drept “Liceul Arthur Stene” si intra inauntru scuturandu-si umbrela plina de stropi reci de ploaie.
-Ploiasa zi,nu-I asa domnisoara Bavereign?intreba John Lavern in timp ce stergea praful de pe biblioteca
Era 10 seara,picurii de ploaie se auzeau lovindu-se de ferestrele liceului iar norii lasau acum la iveala luna cu forma ei de secera.
-Ca bine zici,John.ii raspunse Rozenne schitand un zambet,insa privirea ii se indrepta mai apoi spre pisica neagra cu o pata rosiatica pe gat ce se freca de picioarele ei.
-Si carui fapt se datoreaza prezenta d-voastra,domnisoara ?Pe ploaie si la ora asta cred ca aveti un motiv bun pentru care nu va aflati acasa,in pat.
-Am uitat sa iau lucrarile elevilor .Astept sa vad ce bazaconii au mai scris de data asta.zise ea pe un ton ironic.
-Intr-adevar,adolescentilor din ziua de azi nu le mai sta mintea la invatat.
-O,ba chiar din contra,ai mei sunt destul de linistiti daca la asta va referiti,le predau si le ramane practica…insotita si de unele notite,bineinteles.Mai sunt unii care pentru ei,a fi atent la explicatii nu le sta in vocabular.Nici nu e de mirare ca dau gres in tot ce fac.In fond si-nfine,cand alegi sa urmezi acest liceu inseamna ca asta e ceea ce-ti place.Eu cel putin,l-am terminat si mi-am dat seama ca asta e ceea ce ma asteapta si nu in utlimul rand,asta e ce ma pasioneaza,sa predau mai departe invatatura acumulata aici,si desigur si cea din facultate.D
-Asa este.Pacat ca nu mi-a stat in fire a fi profesor.
Pe tavanul de culoare crem inchis erau atarnate 2 candelabre din cristale,cu lumanari albe,vechi de vreo 100 de ani ce imprastiau prin toata incaperea spatioasa o lumina palida.Lucrurile din camera erau ordonate la fel ca acum 91 de ani cand inca Joseph Meddony era directorul acestei scoli.Acum portretul lui era infatisat pe un tablou atarnat de un perete,deasupra canapelei rosii.In fata ei era un birou masiv de lemn cu un scaun pe masura iar langa,o biblioteca facuta tot din acelasi material.Pe podea se aflau 5 plante,asezate aleatoriu,care mai imbogateau aspectul.In capatul incaperii erau scarile lungi ce duceau spre salile de clasa iar de-a dreapta si de-a stanga erau holurile,de asemenea lungi si intunecoase.
Lumina lumanarilor se reflecta in medalionul de argint al pisicii,dezvaluind numele scrijelit pe placuta : « Sigrún ».Ochii verzi ce-l priveau fix pe John acum straluceau si ei.
-Te rog sa ma scuzi,dar eu ma duc pana sus,in birou sa-mi recuperez lucrarile.zise Rozenne inaintand spre scari
-Chiar va rog..
Usa se deschise cu un scartait subtire al balamalelor vechi,Rozenne pasi inauntru,cautandu-si in birou fisele.Deodata ,fereastra se deschise lasand vantul putrernic sa dea navala in camera.Tresari.La geam aparuse Sigrún scotand un mieunat lung ,pasind mai apoi pe masa,indreptandu-se spre tanara si frecandu-se din nou de ea.
- Sigrún !M-ai speriat.zise Rozenne,mangaind pisica.
Dupa vreo 5 minute,coborase inapoi in incaperea in care intrase acum o jumatate de ora unde o astepta din nou John.Isi deschise umbrela si puse mana pe clanta usii de la intrare.
-Noapte buna,domnule Lavern.Ne vedem dimineata.
-O noapte buna va doresc si dumneavoastra,domnisoara Rozenne.La revedere
Copyright ©Melusine Grimalkin
marți, 9 iunie 2009
Un trecut uitat,uitat,uitat.
O mie de ganduri,o mie de vise,o mie de vorbe nescrise,nu-mi ajung…chiar nu-mi ajung sa-ti spun doar doua cuvinte simple ce se zbat in sufletul meu:’Te iubesc.’.O mie de dealuri,o mie de campuri,o mie de munti,o mie de tari,o mie de mari,o mie de vai,o mie de oceane as traversa doar ca s-ajung la tine..Sa te simt din nou langa mine,sa stiu ca oriunde te-ai duce,m-ai duce si pe mine…10 milioane de oameni as infrunta intr-o secunda doar pentru tine,sa te stiu bine..in regula..
Si dac-ar fi sa ard,mi-as aprinde apele,doar pentru tine.
Si dac-ar fi sa-nghet,mi-as ingheta valurile si-as suferei,doar pentru tine.
Si dac-ar fi sa m-afund,as inunda pamantul gol cu stropii mei,sa dispar,doar pentru tine.
Si dac-ar fi sa zbor,m-as evapora spre cer,doar ca s-ajung la tine.
Si dac-ar fi sa raman,as curge-ntr-un pahar,doar ca s-ajung in tine.
Si dac-ar fi sa plec,n-as opri o clipa cascadele,doar ca s-ajung inapoi la tine.
Si daca toate aste-ar fi,as sta si-nchisa,inchisa mereu in inima ta.
Si dac-ar fi sa ard,mi-as aprinde apele,doar pentru tine.
Si dac-ar fi sa-nghet,mi-as ingheta valurile si-as suferei,doar pentru tine.
Si dac-ar fi sa m-afund,as inunda pamantul gol cu stropii mei,sa dispar,doar pentru tine.
Si dac-ar fi sa zbor,m-as evapora spre cer,doar ca s-ajung la tine.
Si dac-ar fi sa raman,as curge-ntr-un pahar,doar ca s-ajung in tine.
Si dac-ar fi sa plec,n-as opri o clipa cascadele,doar ca s-ajung inapoi la tine.
Si daca toate aste-ar fi,as sta si-nchisa,inchisa mereu in inima ta.
Stupid prose
Din departare,nori negri se ridica,ducand ganduri dupa ei.
Si pe-al meu il iau in zbor,incet.il umple cu dor.
Din ceruri,ploaia marunta cade grabita si uda strazile pustii.
Un singur far mai lumineaza intreaga strada drept uitata,
Iar eu ma plimb prin stropi de ploaie..ii las sa-mi mangaie fata.
I-adun usor,in palma mea,le alin suferinta,dar e prea mare.
Si sufletul lor moare.
Lacrimi curg din ochii mei iar a ta fata-mi vine-n minte.
Si stiu ca asa cum ploaia se spulbera,asa si visele noastre.
Oh,dragul meu!Tu stii prea bine,ca pe tine te ador
Nu e nimeni mai presus de tine,nu este,nu a fost,nu va fii, vreodata.
Si-atunci de ce te-ndoiesti de iubirea mea?De ce nu vrei sa vezi?
De ce-ti inseli inima,spunandu-i ca demult m-ai uitat?
Si vantul bate furios spre mine,m-aduna de peste tot,
Si ma pune la loc in mine;imi revin usor,dar tot cu greu.
Mi-aduc aminte de clipele acelea,dar vantul ma doboara.
Cad in genunchi,durerea e prea mare,lacrimile nu inceteaza sa cada din ochii mei.
Te asteptam,dar n-ai venit.
Si-acum zac neputincioasa intr-o balta,in ploaia rece de-afara.
Poate te astept,dar poate nu,caci e prea mult.
Te adun din ploi,te asez in mine,asa vei fii mereu al meu.
Si pe-al meu il iau in zbor,incet.il umple cu dor.
Din ceruri,ploaia marunta cade grabita si uda strazile pustii.
Un singur far mai lumineaza intreaga strada drept uitata,
Iar eu ma plimb prin stropi de ploaie..ii las sa-mi mangaie fata.
I-adun usor,in palma mea,le alin suferinta,dar e prea mare.
Si sufletul lor moare.
Lacrimi curg din ochii mei iar a ta fata-mi vine-n minte.
Si stiu ca asa cum ploaia se spulbera,asa si visele noastre.
Oh,dragul meu!Tu stii prea bine,ca pe tine te ador
Nu e nimeni mai presus de tine,nu este,nu a fost,nu va fii, vreodata.
Si-atunci de ce te-ndoiesti de iubirea mea?De ce nu vrei sa vezi?
De ce-ti inseli inima,spunandu-i ca demult m-ai uitat?
Si vantul bate furios spre mine,m-aduna de peste tot,
Si ma pune la loc in mine;imi revin usor,dar tot cu greu.
Mi-aduc aminte de clipele acelea,dar vantul ma doboara.
Cad in genunchi,durerea e prea mare,lacrimile nu inceteaza sa cada din ochii mei.
Te asteptam,dar n-ai venit.
Si-acum zac neputincioasa intr-o balta,in ploaia rece de-afara.
Poate te astept,dar poate nu,caci e prea mult.
Te adun din ploi,te asez in mine,asa vei fii mereu al meu.
vineri, 8 mai 2009
O zi tampita.
Ahh.Azi e luna plina.mi-a mers atat de prost in ziua asta.nu m-am simtit deloc in largul meu.Plus ca vin obosita de la scoala iar mama se pune in capul meu cum ca ar trebui sa invat pentru examen[bla bla bla] si ca nu am ce cauta azi afara.Cum draci?Dar ce sunt eu?masina de scris cumva?Am si eu viata mea si problemele mele,nu pot sa invat,invat,invat,invat intr-una zi si noapte.In fine..Cam asa s-au desfasurat toate:
2:00 p.m.:In sfarsit acasa dupa o saptamana lunga si obositoare.Imi fac planuri pentru deseara.
2:30 p.m.:Mama suna sa-mi spuna ca NU mai merg in cage sub nicio forma.Si ca ar trebui sa mergem impreuna la ziua varului meu mai mic..[sa ce?sa-i tin suzeta cumva?-.- mad people.]Imi spune ca vine acasa intr-o ora si ca vorbim aici.
2:01 p.m.:Trantesc telefonul,ma enervez,injur,urlu.ma calmez.
2:27 p.m.:Dau muzica la maxim.Katra playing.Si ma doare adaanc intr-un loc de vecinii ce nu-mi suporta muzica.
3:00 p.m.:Culmea,inca nu m-am dezbracat de hainele de strada.Imi place cum imi sta rochia neagra.E ceva nou.Lucrurile stau deobicei oribil orice le-as face.
3:01 p.m.:Am o tenta sa pun machiaj pe pleoape.I can`t.I simply CAN`T do it!x_X Ma dispera gandul cum ca peste cativa ani,daca o tin tot asa cu machiajul,voi avea niste riduri de toata frumusetea.Insa,un rimel discret ce-mi alungeste genele nu strica!
3:02 p.m.:Renunt la ideea machiajului.To HELL with those chemicals!Imi distruge fata.
3:30 p.m.:Dad arrives.Inca nu m-am schimbat si consecinta:'nici nu te-ai dezbracat si te-ai pus sa vorbesti cu ceilalti!'[hah.what`s his problem,anyway.Eu nu-i cer socoteala cand nu se descotoroseste de hainele de strada si si le ia pe cele de casa.Cum se zice la tara 'Fiecare cu p**** m****.:)Scuzati-mi limbajul.]
4:00 p.m.:Mommy arrives.[O ora,huh?:))]Isi urmeaza cursul la toaleta,se schimba si trece pe la mine."Ce faci?"[ma surprinde curatand camera]"Era si timpul!"[hah.de parca tu ai trai in camera mea.Si nici nu era atata mizerie,sa fim onesti.]"Sper ca te apuci de exercitii.Maine mergi la ore de matematica!"[oh greaaaat!inca 2 ore blestemate cu draga mea babuta.de parca singura nu ma stiu descurca.8-|]
4:30 p.m.:Ma duc sa mananc o supa.Mi-era o foaaameee.
5:00 p.m.:Ma ia o lene si ma intind pe pat.Ceva nu e inregula.Prea multa lumina de afara imi intra in ochi.Ma ridic si trag jaluzelele.Much better!Acum imi pot urma somnul cum trebuie.
5:30 p.m.:Heh..Niciun somn nu e bun fara ca pe fundal sa fie o muzica relaxanta.Like Clannad or Corona Borealis.
5:03 p.m.:Inca incerc sa adorm.
6:30 p.m.:Dap.Nici macar un minut de atipeala.Incep sa-mi pierd nervii.Sunt atat de obositaaaa!
6:35 p.m.:Mommy enters in my room without knocking.Tipical to her.-.- M-am saturat sa-i tot reprosez.Aduce cu ea un lighian cu rufe.Facem schimb de priviri,iar eu ii zic ca nu am chef de absolut nimic decat de un somn.Mormaie.Se enerveaza.Pleaca.
6:45 p.m.:AAaaaaa!Atipisem!si a trantit mama usa.M-a trezit.Ammmm..bine...
7:20 p.m.:Nu pot sa-mi reiau somnul.
7:30 p.m.:Acestia parasesc casa.Iiiiin sfarsit!Cum nu pot sa adorm,deschid fereastra pt messenger.Bla bla.Tired of talking.
8:45 p.m.:Ma ia cu ameteli,dureri,plictiseala,ura fara sa stiu de unde vine.In fine.Luna plina o fi.
9:00 p.m.:Da-o dracului de treaba.Imi fac o cafea.A iesit chiar bine...
9:10 p.m.:Clannad ar fi perfect pentru acum.Las muzica pornita...Sper totusi sa adorm..Dar cu cafeaua in mine,slabe sanse.
9:20 p.m.:Observ ca nu am inelul pe deget.Impiedicata,cascata sunt,doamne!
2:00 p.m.:In sfarsit acasa dupa o saptamana lunga si obositoare.Imi fac planuri pentru deseara.
2:30 p.m.:Mama suna sa-mi spuna ca NU mai merg in cage sub nicio forma.Si ca ar trebui sa mergem impreuna la ziua varului meu mai mic..[sa ce?sa-i tin suzeta cumva?-.- mad people.]Imi spune ca vine acasa intr-o ora si ca vorbim aici.
2:01 p.m.:Trantesc telefonul,ma enervez,injur,urlu.ma calmez.
2:27 p.m.:Dau muzica la maxim.Katra playing.Si ma doare adaanc intr-un loc de vecinii ce nu-mi suporta muzica.
3:00 p.m.:Culmea,inca nu m-am dezbracat de hainele de strada.Imi place cum imi sta rochia neagra.E ceva nou.Lucrurile stau deobicei oribil orice le-as face.
3:01 p.m.:Am o tenta sa pun machiaj pe pleoape.I can`t.I simply CAN`T do it!x_X Ma dispera gandul cum ca peste cativa ani,daca o tin tot asa cu machiajul,voi avea niste riduri de toata frumusetea.Insa,un rimel discret ce-mi alungeste genele nu strica!
3:02 p.m.:Renunt la ideea machiajului.To HELL with those chemicals!Imi distruge fata.
3:30 p.m.:Dad arrives.Inca nu m-am schimbat si consecinta:'nici nu te-ai dezbracat si te-ai pus sa vorbesti cu ceilalti!'[hah.what`s his problem,anyway.Eu nu-i cer socoteala cand nu se descotoroseste de hainele de strada si si le ia pe cele de casa.Cum se zice la tara 'Fiecare cu p**** m****.:)Scuzati-mi limbajul.]
4:00 p.m.:Mommy arrives.[O ora,huh?:))]Isi urmeaza cursul la toaleta,se schimba si trece pe la mine."Ce faci?"[ma surprinde curatand camera]"Era si timpul!"[hah.de parca tu ai trai in camera mea.Si nici nu era atata mizerie,sa fim onesti.]"Sper ca te apuci de exercitii.Maine mergi la ore de matematica!"[oh greaaaat!inca 2 ore blestemate cu draga mea babuta.de parca singura nu ma stiu descurca.8-|]
4:30 p.m.:Ma duc sa mananc o supa.Mi-era o foaaameee.
5:00 p.m.:Ma ia o lene si ma intind pe pat.Ceva nu e inregula.Prea multa lumina de afara imi intra in ochi.Ma ridic si trag jaluzelele.Much better!Acum imi pot urma somnul cum trebuie.
5:30 p.m.:Heh..Niciun somn nu e bun fara ca pe fundal sa fie o muzica relaxanta.Like Clannad or Corona Borealis.
5:03 p.m.:Inca incerc sa adorm.
6:30 p.m.:Dap.Nici macar un minut de atipeala.Incep sa-mi pierd nervii.Sunt atat de obositaaaa!
6:35 p.m.:Mommy enters in my room without knocking.Tipical to her.-.- M-am saturat sa-i tot reprosez.Aduce cu ea un lighian cu rufe.Facem schimb de priviri,iar eu ii zic ca nu am chef de absolut nimic decat de un somn.Mormaie.Se enerveaza.Pleaca.
6:45 p.m.:AAaaaaa!Atipisem!si a trantit mama usa.M-a trezit.Ammmm..bine...
7:20 p.m.:Nu pot sa-mi reiau somnul.
7:30 p.m.:Acestia parasesc casa.Iiiiin sfarsit!Cum nu pot sa adorm,deschid fereastra pt messenger.Bla bla.Tired of talking.
8:45 p.m.:Ma ia cu ameteli,dureri,plictiseala,ura fara sa stiu de unde vine.In fine.Luna plina o fi.
9:00 p.m.:Da-o dracului de treaba.Imi fac o cafea.A iesit chiar bine...
9:10 p.m.:Clannad ar fi perfect pentru acum.Las muzica pornita...Sper totusi sa adorm..Dar cu cafeaua in mine,slabe sanse.
9:20 p.m.:Observ ca nu am inelul pe deget.Impiedicata,cascata sunt,doamne!
miercuri, 29 aprilie 2009
Si trandafirii au nevoie de iubire.
Nu ma prea am cu blog-urile dar in fine.fie.
Ce voi pune mai jos e o parte din evenimentul prin care am trecut nu cu mult timp in urma.
'Ai trantit usa.De ce-ai trantit-o?Nici macar o privire?Nu.Vrei sa zici ca n-o mai merit nici pe asta?Da.
Am gresit,bine?Te-am iubit,e bine?A fost prea mult.Dar ce-ai facut?Te-ai ascuns,lasule!Sub spinii mei,te-ai ascuns.Te-am aparat.Da,am facut-o pentru noi!Si tu acum ai plecat.Si tu?De ce tu?
Si nici macar cafeaua,da,cafeaua acea rece n-ai baut-o!Nici macar un "te iubesc" n-ai scos.Nici ziarul n-ai citit.Si-ai taiat si portia de apa trandafirului?Cu ce ti-a gresit el?Eu poate da.Dar el de ce?Si trandafirii au nevoie de iubire,asa ca noi.Ah,scuza-ma,pe tine te iubesc toti,asa-i?Numai eu nu.Eu sunt aceea care distruge pana la urma,nu?Da,stiam,stiam,nu-ti fa griji.Cate am invatat cu tine..Si fara tine.Eh,uite ca acum imi vin toate-n minte si-ncep sa uit de noi.
Dar totusi,a fost vreodata acel ceva,caruia sa-i spunem "noi"?Spune-mi sau taci.N-am nevoie de cuvintele tale!Te injosesc oricum.Mai mult decat inainte.Off.De ce-ai distrus totul?Nu sunt eu de vina pana la urma.Tu m-ai facut sa gandesc asa!"Va fi bine",hai nu mai spune?Mi-ai numarat cumva lacrimile sau le-ai sters cu batista rece,uda?Scuza-ma din nou,tu le stii pe toate.Eu nu stiu nimic.
Aaah.Si daca tigara ucide,ce-ti pasa daca ma va ucide ea?"Bine,te las sa-ti futi plamanii."Daaar lasa-ma o data,da-mi drumul de la mana.Nu ma fa sa ma uit la tine,caci inca ma doare cum ma privesti!Tu nu stii!!Nu ai stiut vreodata!Nu,tu nu vei sti vreodata!N-ai trait in locul meu.Tot ce-ai facut e sa-mi tai aripile!Da,si asa m-am obisnuit sa-not,fara tine.Caci de la zbor tu m-ai privat.Ah.Esti un nenorocit!Da,asta esti!Un nenorocit pe care inca il mai iubesc.Daca tot ai intrat in inima mea,de ce nu iesi o data!Asa ca sa fie mai bine pentru amandoi..Du-te.Da-mi drumul odata ti-am mai spus!Taci!Taaaci!Nu vreau sa-ti aud glasul inca o data!Ti-am mai spus ca ma doare!Ce nu intelegi?De ce ma faci sa sufar?Ma-njuri si pleci,te-ntorci si ma-mbratisezi din nou,ma pastrezi si ma arunci,ma cauti si ma gasesti.Ei,n-o sa ma gasesti si-acum.Plec,da,plec!Dar lasa-ma odata..
Ce voi pune mai jos e o parte din evenimentul prin care am trecut nu cu mult timp in urma.
'Ai trantit usa.De ce-ai trantit-o?Nici macar o privire?Nu.Vrei sa zici ca n-o mai merit nici pe asta?Da.
Am gresit,bine?Te-am iubit,e bine?A fost prea mult.Dar ce-ai facut?Te-ai ascuns,lasule!Sub spinii mei,te-ai ascuns.Te-am aparat.Da,am facut-o pentru noi!Si tu acum ai plecat.Si tu?De ce tu?
Si nici macar cafeaua,da,cafeaua acea rece n-ai baut-o!Nici macar un "te iubesc" n-ai scos.Nici ziarul n-ai citit.Si-ai taiat si portia de apa trandafirului?Cu ce ti-a gresit el?Eu poate da.Dar el de ce?Si trandafirii au nevoie de iubire,asa ca noi.Ah,scuza-ma,pe tine te iubesc toti,asa-i?Numai eu nu.Eu sunt aceea care distruge pana la urma,nu?Da,stiam,stiam,nu-ti fa griji.Cate am invatat cu tine..Si fara tine.Eh,uite ca acum imi vin toate-n minte si-ncep sa uit de noi.
Dar totusi,a fost vreodata acel ceva,caruia sa-i spunem "noi"?Spune-mi sau taci.N-am nevoie de cuvintele tale!Te injosesc oricum.Mai mult decat inainte.Off.De ce-ai distrus totul?Nu sunt eu de vina pana la urma.Tu m-ai facut sa gandesc asa!"Va fi bine",hai nu mai spune?Mi-ai numarat cumva lacrimile sau le-ai sters cu batista rece,uda?Scuza-ma din nou,tu le stii pe toate.Eu nu stiu nimic.
Aaah.Si daca tigara ucide,ce-ti pasa daca ma va ucide ea?"Bine,te las sa-ti futi plamanii."Daaar lasa-ma o data,da-mi drumul de la mana.Nu ma fa sa ma uit la tine,caci inca ma doare cum ma privesti!Tu nu stii!!Nu ai stiut vreodata!Nu,tu nu vei sti vreodata!N-ai trait in locul meu.Tot ce-ai facut e sa-mi tai aripile!Da,si asa m-am obisnuit sa-not,fara tine.Caci de la zbor tu m-ai privat.Ah.Esti un nenorocit!Da,asta esti!Un nenorocit pe care inca il mai iubesc.Daca tot ai intrat in inima mea,de ce nu iesi o data!Asa ca sa fie mai bine pentru amandoi..Du-te.Da-mi drumul odata ti-am mai spus!Taci!Taaaci!Nu vreau sa-ti aud glasul inca o data!Ti-am mai spus ca ma doare!Ce nu intelegi?De ce ma faci sa sufar?Ma-njuri si pleci,te-ntorci si ma-mbratisezi din nou,ma pastrezi si ma arunci,ma cauti si ma gasesti.Ei,n-o sa ma gasesti si-acum.Plec,da,plec!Dar lasa-ma odata..
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
